Dieta personalizată bio: moft sau necesitate?

Indiferent care este motivul pentru care vrei să ţii o dietă - poţi fi certat cu cântarul ori oglinda sau pur şi simplu îţi doreşti ca tu şi familia ta să rămâneţi cât mai multă vreme sănătoşi - acele cure de slăbire măzgălite pe un colţ de ziar îţi vor face mai mult rău decât bine, pe termen lung, chiar dacă, în cel mai bun caz, te vor ajuta să slăbeşti pe moment. În plus, e puţin probabil ca o dietă ce a funcţionat în cazul vecinei să dea roade şi în cazul tău. În cazul slăbirii, niciodată nu trebuie mers pe rezultatele „fantastice” obţinute peste noapte. Acestea nu durează, explică dr. Vera Daghie, medic specialist în medicina de familie şi consilier în nutriţie.
Text de Anca Serghescu

Cel mai important rol al unei diete este să ne ajute să devenim mult mai sănătoşi şi abia apoi ar trebuie să ne intereseze estetica, afirmă medicii. De aceea nutriţioniştii nu exclud, pentru cine-şi permite, o dietă cu produse bio. E drept, nu sunt la îndemâna oricui, dar merită. Cu o condiţie - să vă asiguraţi că ceea ce scrie pe etichetă este şi real! Altfel spus, alimentele folosite să fie bio şi în ceea ce priveşte conţinutul, nu doar în ceea ce priveşte ambalajul, susţine dr. Vera Daghie. Dacă te hotărăşti totuşi să ţii o dietă cu astfel de produse, efectele nu pot fi decât net superioare din punct de vedere medical.

Dieta bio – avantaje şi dezavantaje
O dietă organică îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi te fereşte cu succes de alergii. Organismul invadat de produse cu aditivi chimici este predispus în timp riscului apariţiei cancerului, a infertilităţii la bărbaţi, a sindromului oboselii cronice la copii şi apariţiei afecţiunii Parkinson, susţin medicii. De aceea alimentaţia ar trebui să fie compusă din cât mai multe produse naturale, bio şi în special mâncare gătită acasă. Singurele dezavantaje se raportează la faptul că alimentele bio sunt mai scumpe şi mult mai perisabile decât cele tratate chimic să reziste în timp. De asemenea, nici aspectul fructelor şi legumelor nu este întotdeauna perfect. „Ideea este că slăbim mai sănătos cu produsele bio, DAR nu mai repede“, afirmă dr. Vera Daghie, medic specialist în medicina de familie şi consilier în nutriţie
Însă mai rău decât o dietă cu produse nonbio este lipsa unei diete sau, mai rău, un regim împrumutat din ziare, de la rude. De aceea, este obligatoriu să consultăm un nutriţionist când ne decidem să facem un astfel de pas şi niciodată să nu ţinem vreo cură după ureche. „E una din cele mai frecvente greşeli, iar astfel de diete ne vor dezechilibra şi mai rău,” este de părere dr. Vera Daghie.

Ritmul corect de slăbire
„În general, 1 kg/săptămână ar fi un ritm sănătos de a pierde surplusul de kilograme, dar aceasta variază de la persoană la persoană, de la organism la organism. Depinde de sexul persoanei (bărbaţii slăbesc mai repede decât femeile) şi de vârstă. Ideea de bază este să slăbim sănătos, să nu ne privăm de vreun grup de alimente care, chipurile, ar îngrăşa, cum este cazul bananelor, cartofilor, pastelor, orezului etc.“, explică nutriţionistul.
În concluzie, procesul de slăbire trebuie să aibă loc cât mai constant posibil, ţinând cont de faptul că, în perioada de început, kilogramele se duc mai rapid, ulterior procesul încetineşte, putându-se ajunge la perioada de platou, când orice am face, acul cântarului nu se mai mişcă. Şi aici intră în scena medicul nutriţionist. La dietele personalizate nu apelează doar cei care îşi doresc să slăbească sau să se îngraşe. Pacientul se poate adresa nutriţionistului în încercarea de a ţine sub control anumite boli sau de a normaliza valorile înscrise pe analize.

Analizele, obligatorii în conceperea dietei
Prima greşeală pe care o pot face cei care şi-ar dori să apeleze la o dietă personalizată ar fi să creadă că li se va prescrie un regim de slăbire. În realitate, dieta „prescrisă” de medic are la bază efectuarea unui set de analize.
„Nu concep că poate exista un medic capabil să dea o dietă, regim, cură sau cum s-o mai numi, fără analize. Alimentele te pot vindeca, dar şi băga în spital, aşa că nu e de glumă!“, avertizează nutriţionistul.
Un om grăbit ar întreba „Cât ar trebui să ţin o dietă?“, iar răspunsul este, evident, „nu există un termen prestabilit“. Fiecare dietă se întinde pe o pe-rioadă de 23 - 26 de zile. După acest interval pacientul trebuie să stea de vorbă cu nutriţionistul când este posibil ca dieta să fie schimbată, „deoarece organismul se obişnuieşte cu orice şi nicio dietă nu va funcţiona pe termen lung“. „Important de reţinut este faptul că nutriţia nu înseamnă doar a slăbi. Nutriţia este mult, mult mai mult decât atât: este o ştiinţă complexă, care ne poate prelungi vieţile şi chiar salva de la moarte deoarece, indubitabil, suntem ceea ce mâncăm!“, explică nutriţionistul.

Când apar primele rezultate?
Indiferent care este obiectivul dietei, primele semnale le avem după 3-4 zile, urmând ca, pe măsură ce trec zilele, tonusul să fie constant ascendent (în cazul în care dieta este respectată). În ceea ce priveşte efectele secundare, acestea nu există, cu excepţia, bineînţeles, „a unei vieţi mult mai frumoase, mai sănătoase“. Asemenea efecte secundare să tot avem cu toţii! În ceea ce priveşte alimentele fără de care nu am putea trăi, în această categorie intră, potrivit nutriţionistului Vera Daghie, fructele, legumele şi lactatele.

Fast-foodul, de evitat
Cât priveşte alimentele care ar trebui să ne devină duşmani, aici intră cele de fast-food, „otravă curată“, după cum le descrie medicul. Prin abundenţa de E-uri pe care le conţine, acest tip de „mâncare“ (dacă-i putem spune aşa), consumat periodic, duce la dependenţă acţionând la nivelul creierului, fapt confirmat de multe studii. „Ce pot spune cu voce cât mai tare este să fugim cât mai departe de acest tip de mâncare, conştientizând că ne poate scurta viaţa la modul cel mai serios!“, explică medicul.