Mierea bio curge bine la export

Mierea ecologica produsa pe plaiuri mioritice castiga din ce in ce mai mult teren pe piata internationala a produselor bio. Daca in 2009 cantitatea de miere bio exportata a fost de 1.400 de tone, in 2010 aproape s-a triplat. Din cele 4.300 de tone de miere bio certificata, obtinuta anul trecut in Romania, aproximativ 80% au fost comercializate in Uniunea Europeana. Majoritatea producatorilor de miere bio prefera sa vanda produsul asociatiilor apicole, care o comercializeaza suta la suta peste granita, insa mai sunt si cativa care se ocupa singuri de vanzarea produselor lor.
Text de Mihaela Pavnutescu

Fersigul, un sat aflat la vreo 20 de kilometri de Baia Mare, nu este vestit doar pentru laleaua pestrita, specie ocrotita prin lege, ci si pentru albinele de la stupina Onea, care aduc in faguri doar miere ecologica.
Sotii Alina si Dinu Onea au 150 de stupi in Fersig, o afacere de familie, lasata mostenire din generatie in generatie, iar miere ecologica au inceput sa produca in urma cu peste patru ani.

Nectar din flori ocrotite prin lege
„Prima investitie, ca sa producem miere ecologica, a fost de 200.000 lei, in 2006, an in care am obtinut 10 tone de miere ecologica. Acum avem 150 de stupi, din care am recoltat anul trecut 30 de kilograme de miere bio, de la o singura familie de albine”, a declarat pentru „Green Report” Alina Onea.
Mierea din stupina Onea este comercializata numai in Romania. Proprietarii stupilor de la Fersig prefera sa-si vanda mierea in magazin sau clientilor fideli, acest lucru fiindu-le mai la indemana decat sa incheie contracte cu asociatiile, care o cumpara la preturi relativ mici si o comercializeaza apoi peste granita.
Ca mierea sa fie bio, dupa cum spune Alina Onea, stupina trebuie asezata intr-o zona nepoluata, departe de sosea, de zone industriale ori de terenuri agricole tratate cu pesticide.
„Cu cat stupii se afla intr-o zona mai salbatica cu atat mierea este mai curata, iar aici, in zona Fersigului, padurile sunt pline de flori care cresc de la sine, neatinse de poluare. Ca sa capatam certificare bio pentru miere, zona in care avem stupina a fost verificata de organismul de certificare, iar imprejurimile Fersigului indeplinesc aceste conditii. Mai avem obligatia sa folosim, la faguri, numai ceara din stupina noastra, adica bio, si, inainte de toate, sa nu tratam albinele cu antibiotice”, explica Alina Onea.

Fara antibiotice in stupii de la Dobra
Una dintre conditiile esentiale pentru a obtine miere bio este ca albinele, atunci cand se imbolnavesc, sa nu fie tratate cu antibiotice, ceea ce face insa dificila inlaturarea paduchilor din stupi. Producatorii de miere bio pierd din aceasta cauza, anual, multe familii de albine. Reziduurile de antibiotice, consumate in mod frecvent, timp de mai multi ani, pot slabi imunitatea organismului.
„Acidul oxalic se numara printre tratamentele pe care le folosim in stupi impotriva unor acarieni, care invadeaza albinele, denumiti varroa. Acidul oxalic nu este toxic, iar tratamentul se face toamna tarziu sau la inceputul iernii. Daca au alte boli insa, care trebuie tratate cu antibiotice, nu avem ce face, deoarece certificarea bio interzice folosirea acestor medicamente”, explica Alina Onea.

Stupii cu fund dublu, ideali impotriva daunatorilor
Alin Cosma, impreuna cu sotia sa, Simona, sunt pasionati de apicultura, iar, in ultima vreme, au hotarat sa produca numai miere ecologica. Au cateva sute de stupi, in localitatea Dobra, langa Deva, iar de la o familie de albine obtin, intr-un an, 12 kilograme de miere bio.
„In prima parte a anului, albinele roiesc in stupina pe care o avem in Dobra, apoi le transportam la Savarsin, cand infloresc teii. Si, tot asa, le ducem in Apuseni sau chiar in Dobrogea, dupa cum dau pomii-n floare. In judetul Arad, ducem stupii pentru mana de brad, mierea aceasta este deosebit de aromata, iar in Retezat, pentru florile de munte”, spune Alin Cosma.
La fel ca si apicultorii de la stupina Onea, Alin Cosma spune ca exista conditii ferme ce trebuie indeplinite ca mierea sa fie bio. Ca sa scape de acarieni, Cosma foloseste stupi cu fund dublu sau capcana, pe langa acidul oxalic. Iar antibioticele sunt interzise cu desavarsire. Spre deosebire de cei de la stupina Onea, familia Cosma prefera sa trimita mierea spre comercializare asociatiilor, printre care se numara Apicola Deva sau Apiprodex.

Apiprodex vinde mii de tone de miere in Germania
Dorin Dogaru este directorul general al Apiprodex si sustine ca mierea bio este varful de lance al produselor alimentare de pe piata vest-europeana, Germania fiind prima tara care cumpara de la noi cantitati foarte mari din acest produs.
„Mierea bio se obtine in conditii speciale, respectandu-se regulile de igiena si de calitate. Colaboram cu 58 de apicultori in Programul Bio, iar toata productia pleaca la export, deoarece plantele din flora spontana din Carpati au un nectar deosebit. Exportam pe pietele straine, fiindca, in tara, nu avem asigurate conditii de ambalare si pastrare pentru cantitati mici, or, in Germania, se expediaza cantitati de ordinul miilor de tone”, spune Dorin Dogaru.

Anul trecut, aproape toata mierea romaneasca a plecat peste granita
Apicultura ecologica este din ce in ce mai bine situata pe piata internationala a produselor bio. In 2006, producatorii romani exportau 756 de tone de miere ecologica. In 2009, cantitatea de miere exportata a crescut la 1.400 de tone, iar din cele 4.300 de tone de miere produse in Romania, in 2010, intre 50% si 80% au fost trimise peste granita, potrivit informatiilor de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).
„Productia totala de miere certificata in anul 2010 a fost de 4.300 tone, cantitatea exportata a fost de 50%-80%, iar pe pe piata romaneasca s-au comercializat aproximativ 20% din cantitatea obtinuta”, spune Daniela Rebega, consilier in MADR. Principalele tari in care se exporta miere certificata ecologic sunt cele din interiorul comunitatii, in special Germania. Dar sortimentele de miere ecologica ajung si in SUA ori in Japonia. Dintre acestea, cele mai cautate sunt mierea de salcam, cea de tei, mierea poliflora sau mierea de munte, potrivit MADR.

Sprijin pentru apicultorii bio prin Programul National Apicol
De anul trecut, se acorda sprijin financiar apicultorilor care vor sa produca miere ecologica. Prin Programul National Apicol, sprijinul de care beneficiaza producatorii de miere ecologica consta, alaturi de sprijinul acordat pentru apicultori in general, in plata tratamentelor biologice pentru combaterea daunatorilor.
Potrivit MADR, ajutorul specific este acordat in functie de dimensiunea stupinelor, astfel: cei care au intre 1 si 50 de familii de albine primesc 750 de euro, cei cu 51-100 familii de albine, 850 de euro, iar peste 101 familii de albine, 950 de euro. „Potrivit H.G. nr. 759 din 21 iulie 2010, se acorda sprijin pentru familiile de albine aflate in perioada de conversie, adica perioada de trecere la agricultura ecologica. Beneficiarii sunt producatorii apicoli, inregistrati ca producatori in sistemul de agricultura ecologica”, a explicat Daniela Rebega.
Producatorii trebuie sa aiba contract cu un organism de inspectie si certificare, aprobat pe teritoriul Romaniei, prin care dovedesc ca albinele pentru care au solicitat sprjin financiar sunt in conversie. Potrivit datelor privind inregistrarea apicultorilor, furnizate de MADR, in Romania exista 105.000 de familii de albine certificate.

Muresul, cel mai mare producator de miere din Romania
Numarul total de apicultori, inregistrati in 2010, conform datelor comunicate de catre directiile agricole judetene, a fost de 933.
Intr-un top al primelor 5 judete producatoare de miere bio din tara, Muresul se situeaza pe locul 1, cu 105 apicultori si 12.470 de familii de albine; pe locul 2 este Bacau, cu 90 apicultori si 12.223 de familii de albine. Urmeaza Brasov, 77 apicultori si 6.149 familii de albine, Alba, 70 apicultori cu 7.764 familii de albine, iar pe ultimul loc, Hunedoara care are 67 apicultori si 6.149 familii de albine.